Confidentialitatea documentelor Importante


Discretia si confidentialitatea sunt extrem de importante in viata de zi cu zi si mai ales intr-o companie in care sunt multi angajati si care, ca oricare alta, are secretele sale ce nu trebuie aflate de concurenta sau de persoanele rau-voitoare. O solutie, pentru a pastra un nivel ideal al discretiei ar putea fi eliminarea tuturor documentelor "compromitatoare" sa spunem asa, astfel incat sa existe cat mai putine surse cu sanse sa devina subiecte de discutie, insa acest lucru nu se poate realiza fizic deoarece orice firma are nevoie de acte, contracte sau informatii despre angajatii sai. Bineinteles, comunicarea pe cale orala nu o poate interzice nimeni insa pericolul ca documentele straine ce nu trebuie sa ajunga pe maini straine se poate diminua destul de simplu, printr-o alta metoda, folosind pe de-o parte distrugatoare de documente si pe de alta solutii de arhivare performante la care sa nu aiba acces decat cateva persoane de incredere.


In ceea ce priveste distrugatoarele de documente, acestea sunt deosebit de utile atunci cand trebuie sa aruncati hartii cu continut important, care desi nu mai este de actualitate sau necesar in companie poate face rau in cazul in care este cititi de persoana nepotrivita. Folosindu-va de un distrugator de documente, veti marunti hartiile cu informatii confidentiale, cu foarte mare usurinta fara a va mai complica sa rupeti manual documentele, sa le arunca separat, etc. In ceea ce priveste solutiile de arhivare performante, aici este ceva mai mult de lucru si trebuie sa tineti cont in primul rand daca arhivati fizic documentele sau le pastrati numai in calculator, arhivand virtual fisierele. In oricare dintre situatii, asigurati-va ca nu pot ajunge la ele decat un numar redus de angajati si investiti oricat este necesar in solutiile de arhivare, astfel incat ele sa pastreze apoi in deplina siguranta informatiile pretioase. Ingrijiti-va atent de confidentialitatea documentelor companiei, de la cele pe care le aruncati pana la cele pe care le pastrati si zvonurile sau discutiile indiscrete vor fi reduse la minim si nu vor avea o sursa de pornire.

Fragment Neterminat


Cotrobaind prin arhiva de postari neterminate am gasit asta: "Si mi-am promis ca nu voi mai scrie. Si acum incerc iar. Pentru ca lucrurile care nu se spun se pierd. Chiar si asa, prin metoda asta, prin blogul asta. Pentru ca imi e frica. Sunt pierduta intre "Taci si ascunde-te, nu poti repara nimic" si "Macar incearca. Trebuie s-o spui". Chiar daca e posibil sa ramana nespuse. Au cotrobait pe aici, au aflat tot, ce motiv ar mai avea sa acceseze blogul de acum?". Dar evident ca nu am mai scris nimic dupa aceea, nici macar nu am postat. Pentru ca nu am avut curaj. Niciodata nu am. Nu spune cand a fost scrisa. Dar nu e nevoia de asta pentru a-mi aminti. Sunt sigura ca a fost candva prin septembrie. Nu eram intr-o stare prea buna pe atunci. Nu imi pare rau ca n-am mai postat nimic in ziua aceea. De fapt, nici macar nu am continuat-o, nu era nimic de postat. Fragmentul de mai sus este tot ce era scris. Nu imi pare rau, pentru ca se incadreaza in categoria lucrurilor acelora de care nu ar fi trebuit sa imi pese. Sau cel putin, nu atat de mult. Desi pot spune, ca am avut dreptate intr-un fel, nu am reparat nimic. Nici macar nu aveam ce, nu aveam motive, nu aveam nimic. Si as putea dezvolta acel inceput de postare, pentru ca imi amintesc inca, aproximativ, ce voiam sa spun. Atunci nu imi puteam pune ideile in ordine. Numai ca, asa cum am spus, nu am de ce s-o fac. Cum nici atunci nu aveam clar, nu eram intr-o stare prea buna. Nu mai stiu ce aveam in minte cand am scris "mizerabil", dar detestabil nu a fost in nici un caz. Acum pot scrie ca inainte. Ei bine, nu stiu daca exact ca inainte, dar o pot face. Oricum nu mi-am considerat niciodata stilul unul prea interesant si stralucit. Asa ca nu am de unde sa stiu daca in aceste luni de pauza am progresat, regresat, sau am ramas aceeasi in ceea ce priveste scrisul. De fapt de scris, am mai scris cate ceva. Am avut si alte bloguri in aceste luni. Dar nu am reusit sa pastrez nici unul pentru prea mult timp.