Born to Be Free


Tu nu poti accepta ca oamenii gresesc, tu ma condamni la nebunie doar pentru niste greseli copilaresti pe care le-am facut in trecutul ce deja a murit, aceleasi greseli facute si de tine, de altfel. In ziua cand nu vei mai avea nici un resentiment fata de mine, cea care consideri ca ti-a facut atat de mult “rau”, care consideri ca te-a “jignit” cum nu a facut-o nimeni pana acum, in ziua cand vei lasa teama sa se dizolve, cand mânia pe care o simti citindu-mi mesajele si numindu-ma jenanta, se va spulbera, in ziua cand nu ma vei mai uri.

Judeca si condamna ca pe o ciudata, in ziua aceea vei deveni un prolific poet si muzician, caci energia pe care ti-o risipesti in aceste gauri negre, pe aceste nimicuri, iti va ramane tie si se va concentra absolut toata pe creatia ta artistica. Abia in ziua aceea iti vei implini toate dorintele pe care eu ti le-am descoperit ascunse in adancul sufletului. Pana nu vei alunga toate aceste devoratoare de energie, aceste urâciuni energofage, nu vei putea inflori nici ca om, si nici ca artist, pentru ca toate acestea te vor roade pana nu va ramane nimic din tine decat o masca.

Si apoi, nu va mai dura mult pana te vor rapune definitiv. Esti un om extrem de bolnav si mi-e mila de tine fiindca chiar te iubesc; nu te iubesc asa cum iubeste toata lumea, te iubesc altfel decat alti oameni, fiindca nu am nevoie sa ma iubesti; eu nu pot fi visul tau si nimeni nu poate face fericit pe altcineva. Fericirea o gasim doar in noi insine, nu primita de la altii. Dar pentru ca m-am transformat datorita tie, nu pot sa nu te iubesc pana voi muri. 
 

Stiu ca toate acestea le consideri enormitati, dar vreau sa le las scrise fiindca eu poate voi mai fi, poate nu voi mai fi, asta depinde de multe lucruri; oricum iti vei aminti si daca vei scapa si daca nu vei scapa, de toate aceste rautati care nu te lasa sa devii un artist  prolific si un om desavarsit. Vei cauta succesul dar nu-l vei gasi cu adevarat, vei cauta linistea dar n-o vei afla, vei cauta fericirea dar ea nu va fi pentru tine, vei cauta iubirea dar ea va fi numai a altora. Teama te va mânca de viu si mânia te va ucide lent. Si atunci iti vei aminti ce ti-am zis azi.

Elibereaza-te de toate acestea si fii tu insuti, cel care stiu ca esti cu adevarat, nu cel care ai devenit! Si nu uita: marii poeti si marii muzicieni, marii pictori, si in general marii artisti din toate timpurile, nu au fost apreciati decat post-mortem. Lumea asta e cu susul in jos, nu mai cauta succesul, cauta sa devii un artist adevarat, succesul este pentru artistii care vor muri si de care lumea nu isi va mai aduce aminte. Daca vrei sa lasi copiilor tai ceva cu adevarat valoros, nu te mai irosi alergand dupa succes. Creeaza, fii prolific, va veni si succesul, dar adevarata valoare pe care o va avea opera ta, va fi apreciata post-mortem. 

Nu un cd cum a ramas de pe urma Tatianei Stepa, nu trei cd-uri cum vei avea tu peste ceva timp, ci o intreaga colectie! Dedica-te exclusiv creatiei, si lasa in urma ta ceva cu adevarat de valoare. Lasa o opera intreaga. Alchimie. Dar ca sa poti ajunge sa constientizezi ce anume trebuie pretuit vs. ceea ce pretuiesti tu acum, mai intai trebuie sa devii un om liber, un om de valoare. Dar, desi cred in alchimia sufletului, trebuie sa mentionez un adevar trist: nu orice bulgare de pamânt poate fi transformat în aur. Daca nu vei reusi sa te autotransformi, eu cred ca nu ai incotro... chiar nu ai, vei ramane doar un banal bulgare de pamant...