Politicienii Postdecembristi


Florin Constantiniu: "Politicienii postdecembristi au facut romanilor mai mult rau decat mongolii, ungurii, turcii, nemtii si rusii". De 21 de ani traim vremuri pretins istorice. Totul a inceput la Revolutie, cand grupurile de tineri care ocupau Comitetul Central strigau exaltati: "Istorie, istoriee...". De atunci, asteptam mereu sa se intample ceva istoric. Asteptam ca cineva, un om de cultura sau un politician providential, sa ne spuna ca stie incotro trebuie sa mearga tara, ca exista un plan national de dezvoltare. De fapt, vrem sa ne vedem pe noi insine in postura de facatori de istorie. Din pacate, in alegeri, nu ne-am votat "visatorii" potriviti. Nimeni n-a "visat" pentru tara si pentru natiunea romana, ci eventual doar pentru sine, pentru ai sai si ai partidului sau. Multumita politicienilor, in ultimii 21 de ani, Romania aproape ca a fost scoasa din istorie. Nici unul dintre ei n-a avut curiozitatea sa deschida o carte de istorie, pentru a gasi acolo un indreptar, un ghid de orientare, o solutie anticriza. Dimpotriva, ajunsi la putere, politicienii au scos istoria pe tusa, marginalizand-o in scoli si universitati, impreuna cu latina, limba intemeietoare a romanilor. In fata acestui "holocaust" aplicat trecutului romanesc, un istoric de mare anvergura, precum este academicianul Florin Constantiniu, nu poate decat sa planga, sa se razvrateasca sub o coplesitoare durere. Pentru domnia sa, timpurile pe care le traim sunt atat de goale de continut istoric ca nu-si mai doreste decat sa dispara fizic: "Imi doresc sa scap cat mai curand din aceasta lume de hotie, ticalosie si nevolnicie, care este Romania de astazi".

Sclavii Dictatorului


Cu totii suntem sclavi. Chiar si ai nostri insine. Dar as vrea sa vorbesc un pic despre un alt fel de sclavagism, cel mai actual si direct, cel mai patetic, gretos, murdar si rusinos, impregnat cu prostie, ignoranta si desigur, ipocrizie. Unul ne-fortat de nimeni. Unul patruped sau ingenunched. Voronin e un fel de Don Corleone. Ieri (25 mai) a implinit 68 de ani. Ati vazut poate reportajele video. Pentru un spectacol mai bun si direct nu i-a ajuns un tron, o coroana-n cap si un sceptru intr-o mina, asa i-ar statea cel mai bine, in timp ce-si astepta sclavii care veneau cu flori sa-l felicite si sa i se inchine, numai ca mai trebuiau sa-i mai sarute si mana dreapta, nu doar obrajii bolfosi, astfel ar demostra cel mai bine supunerea vesnica fata de criminalul leu. Numai ca Voro e un Corleone mai putin (bine: cu mult mai putin) inteligent decat mafiotul Corleone al lui Puzo, chiar natang si unde mai pui: analfabet.

Sunt sigur ca cineva (vreun securist desigur) mai statea prin apropierea batranului si completa o lista, a celor admisi (la examenul de supusenie). Adica mai-marii care n-au fost sa-l felicite, vai si amar de capul lor: nu vor mai primi mana usoara de la Voronin cel Mare. Ieri am trecut pe langa locul unde se strangeau sefii (de la presedinti de raioane pana la rectori de universitati) inainte sa intre in resedinta de stat unde erau asteptati de monstru, cu gramezi de buchete de flori cele mai scumpe si frumoase (in special trandafiri, obligatoriu rosii). Erau si unii pe care-i credeam asa, mai anti-comunisti.

Dar na. Daca nu-i sarutau mana lui Papa, nu mai aveau postul mare pe care-l au acum. Nu dau nume, ca sa nu le periclitez cariera spre culmile neverosimilului in cea mai saraca si necajita tara, Republica Moldova. Cea vanduta si abandonata (Marelui Urs), ca la Yalta. Ei ar trebui sa se recunoasca singuri, in oglinda. Sunt sigur ca majoritatea celor veniti nici nu prea o dau cu mare iubire fata de Voro, dar asa cere eticheta sclavului, chiar daca nimeni nu le-a pus pistolul la tâmpla. Si asta se intampla de 8 ani incoace. Totul pentru propria bunastare. Ca in comunism, ce-ati crezut. Si asta e doar un exemplu. Urmatorii ar fi politistii (si securistii). Care pe langa sclavi mai sunt si cainii de straja personali ai lui Voronin. Oare cand se vor trezi toti?